Mesterul Manole mitul creatorului Mesterul trebuie sa aleaga intre pas

 1
 2
 3
 4
 5
 6
 7
 8
 9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
Mesterul Manole - mitul creatorului
Mesterul trebuie sa aleaga intre pasiunea pentru creatie si iubire. Dupa ce alege creatia, el constientizeaza ca a realizat numai jumatate de jertfa.
Jertfirea Mirei este doar jumatate de jertfa pe care Manole se va grabi sa o împlineasca prin propriul sau sacrificiu. Creatia reprezinta pentru mester pasiune si blestem.
Pentru a realiza o opera durabila, nemuritoare, creatorul trebuie sa sacrifice orice legatura care obliga (iubire, copii, prieteni) pentru a se dedica exclusiv creatiei. Creatia presupune însa nu numai sacrificarea celuilalt (Mira) ci si sacrificiul de sine. Astfel moartea mesterului nu trebuie privita ca un accident, ci o moarte voluntara. Numai prin disparitia creatorului se poate impune o opera de arta, o dogma, o ideologie.
Miorita - mitul sincretic al spiritualitatii romanesti
Motivul alegoriei mortii ca nunta sintetizeaza tema fundamentala a baladei, contine sensurile filozofice cele mai profunde ale ei : prin moarte, individul nu dispare, ci se contopeste cu macrocosmosul, cu fiinta eterna a naturii .
Moartea este astfel vazuta ca o contopire ca o nuntire de proportii cosmice cu întreaga fire . "Mândra craiasa , / A lumii mireasa ", personaj fantastic al nuntii, este de fapt moartea, sfârsitul tuturor, sau reliefeaza metaforic conceptia populara a înmormântarii tinerilor "nelumitii"cu ritualul nuntii . Imaginea stelei cazatoare este o alta metaforizare de factura populara a sfârsitului, a stingerii unei vieti o data cu steaua sub semnul careia s-a desfasurat.
Baba Dochia - mitul etnogenetic
Baba Dochia este o batrana zeita agrara, care moare de 1 martie si renaste de Mucenici, pe 9 martie. Dochia aduce aminte de marea zeita Terra Mater si poate fi asociata cu Diana si Iuno de la romani si cu Hera si Artemis de la greci.
Baba Dochia isi incepe urcusul pe munte, alaturi de fiul sau, pe nume Dragobete. Cum incepuse o ploaie, care a durat 9 zile si 9 nopti, Dochia a inceput sa isi dea jos cojoacele, care se ingreunasera. Traditia spune ca zilele schimbatoare de la inceputul lui martie se datoreaza Babei Dochia, care isi scutura cojoacele de ploaie sau zapada. Dochia se cearta atat cu ciobanii, care o avertizeaza ca nu e inca timpul urcarii oilor la munte, cat si cu Marte, caruia ii adreseaza cuvinte urate. Suparat, Marte imprumuta de la fratele sau mai mic, februarie, cateva zile urate, cu care o ingheata pe Baba Dochia.
Prima zi de primavara semnifica totodata si intrarea in cele noua zile ale Babelor.
Femeile isi aleg dinainte una din aceste zile - cum va fi acea zi asa va fi si norocul lor (in alta varianta: asa le este caracterul).
Sburatorul - mitul erotic
In mentalitatea arhaica iubirea este considerata o mare forta si primul impact cu aceasta s-ar datora unei fiinte supranaturale si reprezinta un proces de initiere configurat printr-un singur mit:
mitul erotic al zburatorului.
In mitologia populară, Sburatorul este reprezentat ca un spirit rau, care chinuie noaptea, in somn, fetele nemăritate si femeile maritate de curând.
Se considera ca Sburătorul este un barbat care, in timpul vietii a fost respins de o femeie, iar acesta vine dupa moarte să chinuie femeile de pe Pământ, dar mai ales, pe cea care l-a refuzat (dacă aceasta mai este în viaţă). Este considerat simbolul iubirii neimpartasite.